VÍZITĂ s.f. 1. Faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea. ◊ Carte de vizită = a) bucată de carton pe care este scris numele unei persoane si informații privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a cărui dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi în vizită cu cineva = a-și face vizite reciproc; a avea relații particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului în casa unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii și a cerceta starea sănătății lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o întreprindere etc. [< fr. visite, it. visita]. Vezi definitia »

CODEÍNĂ s. f. Alcaloid extras din opiu și întrebuințat ca medicament pentru înlăturarea sau calmarea temporară a tusei. – Din fr. codéine. Vezi definitia »

ANTOLOGIA GREACĂ, colecție de poezii din epoca elenistică alcătuită din două culegeri celebre: „Antologia palatină” (sec. 10) și „Antologia planudeană” (sec. 14); cuprinde poezii satirice și erotice, inscripții votive, epitafuri. Vezi definitia »

pomenínță, pomenínțe, s.f. (înv.) amintire. Vezi definitia »

ENTIMÉMĂ s.f. 1. Silogism în care una dintre premise sau concluzia nu este exprimată, ci se subînțelege. 2. Figură de stil constând în exprimarea gândului printr-o contradicție sau sub forma unei concluzii. [Cf. fr. enthymème, gr. enthymema – reflecție]. Vezi definitia »