ITERÁȚIE, iterații, s. f. Repetare a unui anumit procedeu de calcul, prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. – Din fr. itération. Vezi definitia »

METALOCHIMÍE s.f. Parte a chimiei care studiază metalele. [Gen. -iei. / cf. fr. métallochimie]. Vezi definitia »

HIPERMETROPÍE s.f. Defect de vedere datorită formării imaginii înapoia retinei; hiperopie. [Gen. -iei. / < fr. hypermétropie, cf. gr. hyper – dincolo, metron – măsură, ops – vedere]. Vezi definitia »

pecétie (pecétii), s. f. – 1. Ștampilă, sigiliu, timbru. – 2. (Înv.) Hîrtie ștampilată. – Var. pecete, (Mold.) peceată. Sl. pečatĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 250), cf. sb. pečat, mag. pecset. Sec. XVI. – Der. pecelnic, s. m. (înv., păstrător al peceților statului, cancelar); pecetar, s. m. (înv., păstrător al peceților); pecetlui, vb. (a ștampila), din sl. pečatĭlĕti; pecetluitură, s. f. (hîrtie cu pecete); pecetluit, s. n. (hîrtie cu pecete), sec. XVII, înv.; pecetnic, s. n. (înv., ștampilă). Vezi definitia »

PUNGĂȘÍE, pungășii, s. f. Faptă de pungaș; furt, hoție; escrocherie, înșelătorie. – Pungaș + suf. -ie. Vezi definitia »