NEOTECTÓNIC, -Ă, neotectonici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a geologiei care studiază mișcările mai recente de deformare a scoarței terestre. 2. Adj. Care ține de neotectonică, relativ la neotectonică. [Pr.: ne-o-] – Neo- + tectonică. Vezi definitia »

ușérnic, ușérnică, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (adj., s.m. și f.) (persoană) care umblă cerșind sau milogindu-se din casă-n casă. 2. (s.f.) femeie desfrânată. Vezi definitia »

PEISAGÍSTIC, -Ă, peisagistici, -ce, adj. 1. Care aparține peisajului (1), privitor la peisaj, de peisaj. ♦ (Substantivat, f.) Peisaj (1). 2. (Despre pictură, opere literare sau muzicale) Care își propune cu precădere descrierea unor priveliști din natură. ♦ (Substantivat, f.) Ramură a picturii care cuprinde peisajul (2). [Pr.: pe-i-] – Peisagiu + suf. -istic. Vezi definitia »

EMPIRIOCRÍTIC, -Ă adj. Referitor la empiriocriticism. // s.m. și f. Adept al empiriocriticismului. [Pron. -ri-o-. / < empiriocriticism]. Vezi definitia »

FONOGÉNIC, -Ă adj. (despre voce sau instrumente) care se pretează la o bună reproducere, înregistrare. (< fr. phonogénique) Vezi definitia »