SVENTÚRĂ, sventuri, s. f. (Înv.) Întâmplare nenorocită; nenorocire. – It. sventura. Vezi definitia »

huimăceálă, huimăcéli, s.f. (reg.) amețeală, buimăceală. Vezi definitia »

EȘARPĂ s.f. 1. Direcție de tragere, înclinată față de front și care străbate în diagonală poziția inamică. 2. Eșarfă (2) [în DN]. [< fr. (en) écharpe]. Vezi definitia »

PANGRAMĂ, pangrame, s.f. Propoziție care include toate literele unui alfabet. Vezi definitia »

pusătúră, pusătúri, s.f. 1. (înv.) poziție, așezare. 2. (reg.) boală contractată prin farmece; farmec, vrajă (pentru îmbolnăvirea cuiva). Vezi definitia »