SOLFATÁRĂ s.f. Emanație de gaze de natură vulcanică, conținând o mare cantitate de bioxid de sulf, de hidrogen sulfurat și mici cantități de vapori de apă. [< it. solfatara, cf. fr. solfatare]. Vezi definitia »

HERMELÍNĂ, hermeline, s. f. (Zool.) Hermină. – Din magh. hermelin. Vezi definitia »

cóndică (cóndici), s. f. – 1. Caiet. – 2. Registru. – 3. (Înv.) Cod, colecție de legi. – Mr. condică. Ngr. ϰώντιϰας, var. de la ϰῶδιξ (Cihac, II, 651). – Der. condicar, s. m. (conțopist; arhivar); condicuță, s. f. (carnet). Vezi definitia »

INFRASTRUCTÚRĂ s. f. 1. ansamblu de elemente care susțin partea principală a unei construcții, a unui drum. 2. parte a unei nave care se află sub corpul principal al vasului. 3. totalitatea instalațiilor tehnice și a construcțiilor la sol necesare activității de zbor. 4. ansamblul elementelor care constituie baza tehnico-materială a unei societăți. 5. ansamblu de elemente ori relații care condiționează sau determină pe cele de la nivelul structurii unui sistem sau domeniu de sisteme. (< fr. infrastructure) Vezi definitia »

VÚTĂ, vute, s. f. (Constr.) Lucrare de zidărie în forma de boltă. – Din fr. voûte. Vezi definitia »