TIFLECTAZÍE s.f. (Med.) Dilatație a cecului. [Gen. -iei. / < fr. typhlectasie]. Vezi definitia »

TEATROLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu critica teatrală, cu literatura dramatică, cu organizarea și conducerea teatrelor etc. [Gen. -iei. / < fr. théâtrologie, cf. gr. theatron – teatru, logos – știință]. Vezi definitia »

LEXÍE s.f. (Lingv.) Element lexical care poartă semnificația potrivit anumitor tehnologii. // -lexie Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) vorbire”, „de lexic”, „lexical”. [< fr. lexie, cf. gr. lexikon – lexic]. Vezi definitia »

STECHIOMETRÍE s.f. Parte a chimiei care se ocupă cu studiul raporturilor cantitative dintre substanțele care intră în compoziția elementelor. [Pron. -chi-o-, gen. -iei, var. stoechiometrie, stoichiometrie s.f. / < fr. stoechiométrie, cf. gr. stoicheion – element, metron – măsură]. Vezi definitia »

anoxíe (a-no- / an-o-) s. f., art. anoxía, g.-d. anoxíi, art. anoxíei Vezi definitia »