LOGÓDNIC, -Ă, logodnici, -ce, s. m. și f. Persoană care s-a logodit cu cineva (considerată în raport cu acesta); (la pl.) perechea logodită. – Logodnă + suf. -nic. Vezi definitia »

TÍMIC, -Ă adj. 1. Referitor la timus, al timusului. 2. Referitor la comportamentul exterior al individului. [< fr. thymique]. Vezi definitia »

CANCELARÍSTIC, -Ă adj. (Peior.) De cancelarie; birocratic. [Cf. it. cancelleresco]. Vezi definitia »

BRAHICATALÉCTIC adj., s.n. (Vers greco-latin) terminat printr-un picior având lipsă două silabe. [< fr. brachycatalectique, cf. gr. brachys – scurt, katalektikos – incomplet]. Vezi definitia »

ZOOTERAPEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la zooterapie. II. s. f. zooterapie. (< fr. zoothérapeutique) Vezi definitia »