ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie) Vezi definitia »

ABAGÉRIE, abagerii s.f. (reg.) Atelier sau industrie producătoare (de haine) de abá; prăvălie în care se vinde abá Vezi definitia »

relatie interspecifica in care o specie se foloseste de bunurile ceilalte specii. Vezi definitia »

SCHIZOFAZÍE s. f. vorbire incoerentă, confuză, în ciuda înțelegerii cuvintelor, schizofrenie. (< fr. schizophasie) Vezi definitia »

OSTENTÁȚIE, ostentații, s. f. Punere în valoare în mod provocator a unei insușiri; prezentare demonstrativă, etalare pretențioasă a ceva. ◊ Loc. adv. Cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ. [Var.: ostentațiune s. f.] – Din fr. ostentation, lat. ostentatio, -onis. Vezi definitia »