COTRÚȚĂ, cotruțe, s. f. (Reg.) Vatră mică; parte sau colț din vatră; loc gol între cuptor și perete; adâncitură sub vatră. – Din magh. katrocz. Vezi definitia »

CARÉNĂ s.f. 1. Partea din corpul navei care stă sub apă. ♦ Volumul de apă dislocat de un plutitor sau de o navă. 2. Porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, care ia naștere prin unirea celor două petale inferioare. 3. Ieșitură a unui organ sau a unui os. 4. Creasta osului stern la păsări. [Pl. -ne. / < fr. carène, it. carena]. Vezi definitia »

ȘERBETIÉRĂ, șerbetiere, s. f. 1. Chisea pentru șerbet. 2. Vasul de tablă al mașinii în care se prepară înghețata. [Pr.: -ti-e-] – Șerbet + suf. -ieră. Vezi definitia »

ALBILÍȚĂ, albilițe, s. f. Fluture alb cu vârful aripilor anterioare negre, a cărui larvă trăiește pe frunzele de varză și este foarte stricătoare; fluture-de-varză, fluture-alb (Pieris brassicae). – Alb + suf. -iliță. Vezi definitia »

PÉGRĂ s. f. (Livr.) Lume interlopă, drojdie a societății. – Din fr. pègre. Vezi definitia »