CONDRIOCHINÉZĂ s. f. proces de diviziune a mitocondriilor în cursul mitozei și meiozei. (< fr. chondriocinèse) Vezi definitia »

BARABÚLĂ, barabule, s. f. (Reg.) Cartof. – Ucr. barabolja. Vezi definitia »

POLIPÓZĂ s. f. afecțiune caracterizată prin formarea de polipi¹ (2) la suprafața unor mucoase. (< fr. polypose) Vezi definitia »

ȘPAGĂ s.f. (Mold., ȚR) Armă albă. A: Au sărit pe o fereastră cu șpaga a mînă în gloata turcilor. PSEUDO-MUSTE. Au lepădat spăgile. NECULCE. Au întrat în Iași cu mare alai și cu multă oaste cu spegele scoase din teacă. CANTA; cf. IM 1754, 72v. B: Au scos șpaga și l-au jungheat. R. POPESCU. Care nevoie văzînd straordinariul și ceialalți, au scos șpăgile să se apere. IM 1730, 102r. Variante: spagă (NECULCE; CANTA). Etimologie: rus. špaga. Vezi definitia »

SUTÁNĂ, sutane, s. f. Haină preoțească lungă până la pământ și încheiată cu nasturi de sus până jos. – Din fr. soutane. Vezi definitia »