XENOTROPÍSM s.n. Fenomen care atrage un parazit către o anumită ființă, un anumit organ sau o anumită celulă. (din fr. xénotropisme) Vezi definitia »

SILOGÍSM s. n. raționament deductiv în care dintr-o judecată universală derivă cu necesitate o nouă judecată prin intermediul unei a treia. (< fr. syllogisme, lat. syllogismus) Vezi definitia »

NEOMALTHUSIANÍSM s. n. Teorie contemporană care reia teoria lui Malthus, potrivit căreia populația globului crește mult mai repede decât mijloacele de subzistență. [Pr.: ne-o-mal-tu-si-a-] – Din fr. néo-malthusianisme. Vezi definitia »

ȘAMANÍSM s. n. Religie animistă, primitivă, care are la bază credința că slujitorii cultului pot influența spiritele bune sau rele printr-un ritual special, manifestat prin extaz religios, prin dansuri și prin formule magice, practicată de unele populații din nordul și centrul Asiei, de diverse triburi de eschimoși și de indieni din America de Nord, din America de Sud, din Indonezia și din Africa. – Din fr. chamanisme. Vezi definitia »

SINAPÍSM s.n. Cataplasmă din făină de muștar cu apă, care se aplică pe diferitele părți bolnave ale corpului spre a provoca un aflux de sânge. [< fr. sinapisme, cf. lat. sinapis – muștar]. Vezi definitia »