MANDÓLĂ, mandole, s. f. 1. Vechi instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta 2. Instrument muzical asemănător cu mandolina. [Var.: mandóră, s. f.] – Din it. mandola. Vezi definitia »

EPENDIMÍTĂ s. f. inflamație a canalului ependimului. (< fr. épendymite) Vezi definitia »

pampúșcă, pampúște, și pampúști, s.f. (reg.) gogoașă (de mâncat). Vezi definitia »

OBICINUÍNȚĂ s. f. v. obișnuință. Vezi definitia »

TRÍNCĂ s. f. velă pătrată învergată la baza arborelui trichet. ◊ vergă de susținere a acestei vele. (< it. trinca) Vezi definitia »