EPRUVÉTĂ, epruvete, s. f. Piesă de probă confecționată dintr-un anumit material, pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării materialului respectiv. – Din fr. éprouvette. Vezi definitia »

IGNIPUNCTÚRĂ s. f. cauterizare prin aplicarea unor puncte de foc pe un țesut, cu ajutorul unui ac. (< fr. ignipuncture) Vezi definitia »

FOTOCHINÉZĂ s. f. (biol.) provocare a mișcării unui organ(ism) prin schimbarea bruscă a intensității luminii. (< fr. photokinèse) Vezi definitia »

frăsinícă s. f., g.-d. art. frăsinicíi; pl. frăsiníci Vezi definitia »

matoleală, matoleli s. f. beție, stare de ebrietate. Vezi definitia »