FOTOGRAVÚRĂ s. f. 1. procedeu de reproducere a imaginilor folosit la confecționarea clișeelor, cu ajutorul căruia se obțin planșele gravate; gravura obținută. 2. heliogravură (2). (< fr. photogravure) Vezi definitia »

SUBARMÓNICĂ, subarmonice, s. f. (Fiz.) Componentă a unei vibrații complexe, a cărei frecvență este un submultiplu al frecvenței armonicii principale. – După fr. sous-harmonique. Vezi definitia »

CICLOGRÁMĂ s. f. grafic reprezentând evoluția unui proces format din operații care se repetă în cicluri succesive. (< fr. cyclogramme) Vezi definitia »

crábă s.f. sg. (reg.) iarbă ce crește în păduri și iarna rămâne verde; scradă, screadă. Vezi definitia »

POLIFIBROMATÓZĂ s.f. (Med.) Fibromatoză generalizată. [< fr. polyfibromatose]. Vezi definitia »