SUBNUTRÍȚIE s.f. Subalimentație. [Gen. -iei. / < sub- + nutriție]. Vezi definitia »

TEOCRAȚÍE s.f. Formă de guvernământ în care autoritatea, fiind considerată ca emanând de la Dumnezeu, este exercitată de cler; stat care are o astfel de formă de guvernământ. [Gen. -iei. / < fr. théocratie, cf. gr. theokratia < theos – zeu, kratos – putere]. Vezi definitia »

ZOOBIOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă de biologia animală. [Pron. zo-o-bi-o-, gen. -iei. / < fr. zoobiologie]. Vezi definitia »

ENDOCRINOTERAPÍE s. f. tratament cu substanțe extrase din glandele endocrine. (< fr. endocrinothérapie) Vezi definitia »

DEVIÁȚIE s. f. 1. abatere față de o direcție normală dată. ♦ ~ de sept = deformare a septului nazal. ◊ (biol.) transformare a unui organ într-altul, cu altă structură și altă funcție. ♦ ~ sexuală = practicarea relațiilor erotice între parteneri aparținând aceluiași sex; homosexualitate. 2. (fiz.) unghi format de raza emergentă dintr-un sistem cu cea incidentă; deflexiune. (2). 3. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influența maselor de metal situate la bord. (< fr. déviation, lat. deviatio) Vezi definitia »