BIET, BIÁTĂ, bieți, biete, adj. 1. (Precedă nume de ființe) Vrednic de milă, de plâns; sărman. ♦ (Despre morți) Regretat. 2. Vrednic de dispreț; fără însemnătate, fără valoare. – Cf. sl. bĕdinŭ. Vezi definitia »

OCTUPLÉT, octupleți, s. m. Fiecare dintre cei opt gemeni. – Octuplu + suf. -et. Vezi definitia »

ELECTRÉT s.m. Material dielectric care prezintă la temperatura obișnuită polarizație electrică permanentă, fără să fie deformat. [< fr. électrète]. Vezi definitia »

BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu capul, urechile și corpul lungărețe, cu labele scurte, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și bursucilor. – Fr. basset. Vezi definitia »

CĂRPINET, com. în jud. Bihor, pe Crișu Negru; 2.749 loc. (1991). Expl. de calcare. Vezi definitia »