TABUÍSM s. n. caracter de tabu, interdicție bazată pe tabu. (< tabui + -ism) Vezi definitia »

ANEVRÍSM, anevrisme, s. n. Dilatare patologică a pereților unei artere. – Fr. anévrisme (< gr.). Vezi definitia »

POLEMÍSM s. n. caracter polemic. (< it. polemismo) Vezi definitia »

PARSÍSM s.n. Religia popoarelor iraniene, întemeiată de Zarathustra (la greci Zoroastru). V. zoroastrism. [< fr. parsisme]. Vezi definitia »

OCCAMÍSM s. n. doctrină a filozofului și teologului engelz William Occam, care își îndrepta interesul spre problemele de logică, spre problema valorii cunoașterii și a însemnătății reale a conceptelor, spre științele naturii, susținând separarea între rațiune și credință, între puterea laică și cea ecleziastică. (< fr. occamisme) Vezi definitia »