pricăjitúră, pricăjitúri, s.f. (înv.) josnicie, ticăloșie, infamie. Vezi definitia »

AMÍBĂ s. f. protozoar unicelular fără membrană, dintr-o masă protoplasmatică, cu pseudopode. (< fr. amibe) Vezi definitia »

COTITÚRĂ, cotituri, s. f. 1. Cot (I 2). 2. Fig. Transformare calitativă esențială, salt produs în desfășurarea unei acțiuni, a unui eveniment etc. 3. (Rar) Ascunziș. 4. (Pop.) Golf². – Coti + suf. -tură. Vezi definitia »

TELEHIPNÓZĂ s.f. Hipnoză provocată de la distanță. [< fr. téléhypnose]. Vezi definitia »

MECÁNICĂ s.f. 1. Știință care studiază condițiile mișcării și ale repausului corpurilor. ♦ Mecanică cerească = știință care studiază mișcarea aștrilor. 2. Tehnica procedeelor în care intervin în special fenomene mecanice; mecanotehnică. [Gen. -cii. / cf. fr. mécanique, cf. gr. mechane – mașină]. Vezi definitia »