INCARNÁȚIE, incarnații, s. f. Incarnare. – Din fr. incarnation. Vezi definitia »

ASOCIÁȚIE s.f. 1. Asociere, unire, întovărășire. 2. Grupare, uniune constituită printr-un statut, în vederea unui anumit scop. 3. (Psih.) Legătură între reprezentări, idei etc., reflectare a legăturii reciproce dintre obiecte și fenomene ale realității; calitate a fenomenelor psihice de a se uni în câmpul conștiinței. 4. (Biol.) Comunitate de plante caracterizată prin condiții ecologice specifice. 5. (Chim.) Asociație moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice. [Pron. -ci-a-. / < fr. association, it. associazione, lat. associatio]. Vezi definitia »

INHIBÍȚIE, inhibiții, s. f. 1. Proces fundamental al activității nervoase, opus excitației, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitației. 2. (Chim.) Fenomen de oprire, de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul inhibitorilor. – Din fr. inhibition, lat. inhibitio. Vezi definitia »

EMACIÁȚIE s.f. (Liv.) Slăbire, slăbiciune extremă; emaciere. [Pron. -ci-a-, gen. -iei. / < fr. émaciation]. Vezi definitia »

XENOMANÍE s. f. xenofilie. (< fr. xénomanie) Vezi definitia »