SOMNAMBULÍSM s. n. stare patologică manifestată prin diferite acțiuni inconștiente în timpul somnului; lunatism, noctambulism. (< fr. somnambulisme) Vezi definitia »

CATETERÍSM s.n. Introducere a unui cateter pe un canal în scop terapeutic sau de explorare. [< fr. cathétérisme]. Vezi definitia »

BEHAVIORÍSM s.n. Concepție psihologică, mecanicistă și agnostică, care consideră drept obiect al psihologiei comportamentul exterior, eliminând conștiința; comportamentism. [Pron. -vi-o-. / < engl. behaviourism, fr. béhaviorisme, cf. engl. behaviour – comportare]. Vezi definitia »

CARTÍSM s. n. Mișcare a muncitorilor englezi, desfășurată în deceniile 4 și 5 ale sec. XIX, cu scopul de a obține satisfacerea unor revendicări economice și politice. – Din engl. Chartism, fr. chartisme. Vezi definitia »

HELIOTROPÍSM s.n. Tendință a unor plante de a se orienta către lumina solară; heliotactism; fototropism. [< fr. héliotropisme, cf. gr. helios – soare, tropein – a îndrepta]. Vezi definitia »