DISMETRÍE s.f. (Med.) Lipsă de măsură în amplitudinea mișcărilor. [Gen. -iei. / < fr. dymétrie, cf. gr. dys – dificil, metron – măsură]. Vezi definitia »

DIHOTOMÍE s. f. 1. diviziune în două părți, grupe sau specii. 2. (log.) împărțire a unei noțiuni în alte două noțiuni. 3. ramificare a unui organ axial (rădăcină, tulpină, ramuri) prin bifurcare. (< fr. dichotomie, gr. dikhotomia) Vezi definitia »

SUPERFETÁȚIE s.f. (Liv.) 1. Prisosință, belșug prea mare. 2. Abundență de cuvinte, repetare nefolositoare. V. redundanță. [Gen. -iei. / < fr. superfétation]. Vezi definitia »

PIRATERÍE s.f. Îndeletnicirea piraților; jaf, tâlhărie pe mare. ◊ Piraterie aeriană = act de amenințare și violență săvârșit asupra echipajului unui avion pentru a-i deturna itinerarul. [Gen. -iei. / cf. fr. piraterie]. Vezi definitia »

ULTRAMICROSCOPÍE s.f. Procedeu de observație a obiectelor foarte mici (microbi etc.) cu ajutorul ultramicroscopului. [< fr. ultramicroscopie]. Vezi definitia »