AFANÍT s.n. (Geol.) Rocă cu granule fine și cu o contextură compactă. [< engl. aphanite, cf. gr. aphanes – invizibil]. Vezi definitia »

PRĂJÍT², -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = nici un fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji. Vezi definitia »

ZDRENȚUÍT, -Ă, zdrențuiți, -te, adj. 1. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, sfâșiat. 2. (Despre oameni) îmbrăcat în zdrențe; zdrențăros. – V. zdrențui. Vezi definitia »

TROIENÍT, -Ă, troieniți, -te, adj. Acoperit cu troiene (de zăpadă); înzăpezit. [Pr.: tro-ie-] – V. troieni. Vezi definitia »

ZOBÍT, -Ă, zobiți, -te, adj. (Reg.) Sfărâmat, zdrobit. – V. zobi. Vezi definitia »