PROTOROMÂ'NĂ s. n. limbă română comună vorbită între sec. VI și XIII în nordul și sudul Dunării. (< proto- + română) Vezi definitia »

PLEOÁPĂ, pleoape, s. f. 1. Fiecare dintre cele două membrane mobile, mărginite de gene, care acoperă și protejează ochiul în partea anterioară. 2. (Înv. și pop.) Capac (la sicriu). [Var.: (2) plioápă s. f.] – Cf. bg. pohlupka. Vezi definitia »

A AVEA O COMPORTARE AFECTATĂ a se fandosi, a se fasoli, a se prosti. Vezi definitia »

MIELÓZĂ s.f. (Med.) Alterare degenerativă a măduvei osoase, cauzată de infecții sau de intoxicații. [Pron. mi-e-. / < fr. myélose]. Vezi definitia »

povárnă² s.f. (reg.) 1. acoperiș înclinat al colibei de la stână. 2. (în forma: poharnie) casă dărăpănată; casă mare urât clădită. Vezi definitia »