HIPOACÚZIC, -Ă, hipoacuzici, -ce, s. m. și f. (Med.) Persoană care suferă de hipoacuzie. [Pr.: -po-a-] – Din fr. hypoacousique. Vezi definitia »

COLINÉRGIC, -Ă adj. Referitor la o acțiune stimulantă, activată sau transmisă cu ajutorul colinei ². [< fr. cholinergique]. Vezi definitia »

ȚIVLÍC interj. (Pop.) Cuvânt care imită zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trase brusc și cu putere. – Onomatopee. Vezi definitia »

ZETÉTIC², zetétici, s.m. Nume dat filozofilor greci, discipoli ai lui Pyrrhon. (din fr. zététique) [morf. DOOM] Vezi definitia »

ANALÍTIC, -Ă adj. 1. bazat pe analiză. ♦ chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanțelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice și conceptuale ale cunoașterii. 2. care utilizează calculul algebric și infinitezimal. ♦ geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietățile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric. (< fr. analytique, lat. analythicus) Vezi definitia »