PĂCĂTUÍ, păcătuiesc, vb. IV. Intranz. A comite un păcat (1); a greși. – Păcat + suf. -ui. Vezi definitia »

săcúi, săcúie, s.n. (reg.) 1. săculeț care se poartă atârnat de gât; trăistuță; săculeț în care se pun la stors fagurii. 2. săculeț în care se pune cașul la scurs; sedilă. 3. mezel de porc. 4. botniță pentru vițel. Vezi definitia »

HĂRȘUÍ, hărșuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înșfăca. – Din harș. Vezi definitia »

șpringui, șpringuiesc v. t. (intl.) a fura din locuințe. Vezi definitia »

râsuí, vb. IV (reg.) a necinsti, a viola o femeie. Vezi definitia »