CASÉTĂ s.f. 1. Cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte prețioase etc. 2. Cutie folosită pentru închiderea și protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese, a unor materiale etc. ♦ Cutie etanșă de diferite forme în care se țin clișee, pelicule fotosensibile etc. 3. Fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolți; caseton. 4. Text tipărit încadrat într-un chenar. 5. Casetă tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariției unei publicații. [Cf. fr. cassette, it. cassetta]. Vezi definitia »

STERÍȚĂ s. f. (Reg., în expr.) În (sau prin) sterița vântului = în (sau prin) bătaia vântului. Vezi definitia »

LACTÁMĂ s. f. compus organic ciclic, obținut prin deshidratarea, la încălzire, a unor aminoacizi; materie primă pentru fabricarea fibrelor sintetice. (< fr. lactame) Vezi definitia »

CULÍSĂ, culise, s. f. 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă. 2. Fig. (La pl.; peior.) Dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă. ◊ Loc. adv. În culise = în ascuns, în secret. 3. Scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; p. ext. piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri. – Din fr. coulisse. Vezi definitia »

EVANESCÉNȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. – Din fr. évanescence. Vezi definitia »