ICIOLÁN s. m. v. icioglan. Vezi definitia »

HEGELIÁN, -Ă adj. Referitor la filozofia lui Hegel. // s.m. și f. Adept al filozofiei lui Hegel. [Pron. -ghe-li-an. / cf. fr. hégélien]. Vezi definitia »

ciucan, ciucani s. m. (sport.) 1. jucător al echipei de hochei S.C. Miercurea Ciuc. 2. hocheist originar din Miercurea Ciuc. Vezi definitia »

AKKERMAN, denumirea turcească a Cetății Albe. Convenția de la ~, convenție încheiată la 25 sept. / 7 oct. 1826 între Rusia și Turcia. Prevedea printre altele, alegerea pe șapte ani, de către divan, a domnilor Țării Moldovei și Țării Românești dintre boierii pămînteni, cu aprobarea celor două curți imperiale. Vezi definitia »

ROMÁN², -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) al Romei antice. II. adj. 1. din Imperiul Roman. ◊ (despre caractere tipografice) din linii perpendiculare și unghiuri drepte. ♦ cifre ĕ = cifre prin litere sau combinații de litere; biserica ~ă = biserica catolică; catolicism. 2. limbă romanică populară vorbită de vechii francezi (înainte de sec. IX). 3. arta ~ă = arta dezvoltată în Roma antică și apoi în Imperiul Roman, caracterizată în arhitectură prin edificii grandioase de o mare diversitate, în sculptură cultivând cu precădere portretul puternic individualizat, iar în pictură prin ansambluri de frescă și de mozaic cu tematică bogată. (< lat. romanus) Vezi definitia »