căruță, căruțe s. f. v. cațarulă. Vezi definitia »

PÍLĂ¹, pile, s. f. Unealtă de oțel călit, având una sau mai multe fețe prevăzute cu numeroși dinți mărunți și ascuțiți, folosită la ajustarea manuală sau mecanică a unor obiecte dure. ♦ Ustensilă metalică în formă de lamă cu suprafața crestată, folosită la netezirea unghiilor (după tăierea lor). – Din sl. pila. Vezi definitia »

ETÓLĂ, etole, s. f. 1. Podoabă alcătuită dintr-o fâșie de lână sau de mătase, purtată de preoții catolici în timpul serviciului religios. 2. Fâșie lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau al umerilor. – Din fr. étole. Vezi definitia »

BUZÁINĂ, buzaine, s. f. (Reg.) Magazie sau șopron într-o curte țărănească, în care se păstrează butoaie, cazane și alte vase de gospodărie. – Et. nec. Vezi definitia »

strângere de inimă expr. 1. sentiment puternic de teamă / de durere / de regret etc. 2. presentiment funest. Vezi definitia »