sfânțáș, sfânțáși, s.m. (reg.) sfanț. Vezi definitia »

GRINDÍȘ, grindișuri, s. n. Totalitatea grinzilor unui acoperiș, ale unui tavan etc. – Grindă + suf. -iș. Vezi definitia »

tarbúș s.n. (reg.) caltaboș. Vezi definitia »

meș (méși), s. m. – 1. Un fel de încălțăminte purtată de turci în interiorul pantofilor. – 2. Papuc. – Var. meșt, mestie. Mr. mestră, pl. mești. Tc. mest (Miklosich, Türk. Elem., II, 127; Șeineanu, II, 257; Loebel 63; Berneker, II, 39; Lokotsch 1459), cf. ngr. μέστι, alb. mešt, sb., cr. mȅštva, rut. mešty, pol. meszta. Vezi definitia »

ȚĂPOIÉȘ, țăpoieșe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui țăpoi. Vezi definitia »