Definita cuvantului iarnă
IÁRNĂ, ierni, s. f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie. ◊ Loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ◊ Loc. adv. De cu iarnă = fiind încă iarnă. ♦ (Adverbial; în forma iarna) În timpul iernii. 2. Fig. An. – Lat. hiberna [tempora].
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iarnă
CIANÚRĂ s.f. Sare a acidului cianhidric. [Pron. ci-a-. / < fr. cyanure]. Vezi definitia »
ZONÍTĂ s.f. (Med.) Afecțiune (tuberculoasă) a unei zone pulmonare. ♦ Imagine radiologică a unei asemenea zone. [< fr. zonite]. Vezi definitia »
FLÁNȘĂ, flanșe, s. f. 1. Bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă. 2. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc. – Din germ. Flansche. Vezi definitia »
ARDELEÁNCĂ, ardelence, s. f. Femeie din Ardeal; transilvăneancă. – Ardelean + suf. -că. Vezi definitia »
PÓLCĂ s. f. dans popular de perechi, originar din Boemia, vioi, însoțit de mici salturi, devenit dans de bal; melodia corespunzătoare. (< fr., rus. polka) Vezi definitia »