Definita cuvantului iarnă
IÁRNĂ, ierni, s. f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul de la 22 decembrie și echinocțiul de la 21 martie. ◊ Loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ◊ Loc. adv. De cu iarnă = fiind încă iarnă. ♦ (Adverbial; în forma iarna) În timpul iernii. 2. Fig. An. – Lat. hiberna [tempora].
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iarnă
ȘÍȘCĂ1 s. f. (Reg.) Paie tocate mărunt pentru hrana vitelor. – Ucr. sička. Vezi definitia »
crámbă2, crámbe, s.f. (reg.) cameră mică în care se păstrează diferite obiecte de casă; cleț. Vezi definitia »
spoitoreásă, spoitoréasă, s.f. (înv. și reg.) 1. soția spoitorului de căldări. 2. femeie care se ocupă cu spoitul. 3. (art.; reg.) numele unui dans popular, melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »
silitúră, silitúri, s.f. (înv.) constrângere. Vezi definitia »
INCANDESCÉNȚĂ s. f. stare a unui corp care emite lumină având o temperatură ridicată. ♦ lampă cu ~ = lampă în care lumina este produsă de un filament adus la incandescență cu ajutorul unui curent electric. (< fr. incandescence) Vezi definitia »