Definita cuvantului iască
IÁSCĂ s. f. Nume dat mai multor ciuperci parazite în formă de copită de cal, uscate și tari, care cresc pe trunchiul arborilor și care, tratate special, erau folosite, în trecut, la aprins focul sau, în medicina populară, ca hemostatic (Fomes și Phellinus). ◊ Expr. A se face iască = a) a se usca; b) a slăbi foarte mult. – Lat. esca „hrană; medicament”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iască
zgripțuroáică s. f., g.-d. art. zgripțuroáicei; pl. zgripțuroáice Vezi definitia »
păúșă, păúși, s.f. (reg.) fiecare dintre prăjinile care, legate împreună la unul dintre capete, se așază pe vârful stogului de fân; panză. Vezi definitia »
TONSÍLĂ s.f. (Anat.) Amigdală. // (În forma tonsil-, tonsilo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „amigdală”. [< fr. tonsille]. Vezi definitia »
NOÉTICĂ s.f. Studiul gândirii; gnoseologie; (rar) epistemologie. [Pron. no-e-. / < germ. Noetik]. Vezi definitia »
GARANȚÍNĂ s.f. Materie colorantă roșie care se extrage din rădăcina de garanță. [< fr. garancine, it. garanzina]. Vezi definitia »