CEREBÉL, cerebele, s. n. Parte a encefalului situată în regiunea posterioară și inferioară a emisferelor cerebrale, cu rol important în reglarea mișcărilor; creierul mic. – Din lat. cerebellum. Vezi definitia »

gabriel Vezi definitia »

GASTROCÉL s. n. hernie a stomacului. (< fr. gastrocèle) Vezi definitia »

CROMNÍCHEL s. n. aliaj de crom, nichel și fier. (< germ. Chromnickel) Vezi definitia »

VÉCSEL, vecsele, s. n. (Germanism înv.) Poliță. – Din germ. Wechsel. Vezi definitia »