ENDOSCÓPIC, -Ă adj. Referitor la endoscopie. [< fr. endoscopique]. Vezi definitia »

MEZENTÉRIC, -Ă, mezenterici, -ce, adj. Care aparține mezenterului, privitor la mezenter. – Din fr. mésentérique. Vezi definitia »

POSTÉLNIC, postelnici, s. m. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat unui mare boier, membru al sfatului domnesc, care avea în grijă camera de dormit a domnului și organiza audiențele la domn; boier care avea acest titlu. ◊ Postelnicul al doilea (sau al treilea etc.) = subordonat (de grade diverse) al postelnicului (1). ♦ (Mai târziu) Ministru al Afacerilor Externe. 2. Titlu onorific dat boierilor care aveau unele atribuții administrative; boier care avea acest titlu. – Din sl. posteĩlnikŭ. Vezi definitia »

LOCÁLNIC, -Ă, localnici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este din partea locului; care ține de un anumit loc; local (2). 2. S. m. și f. Persoană considerată în raport cu localitatea în care trăiește; om din partea locului. – Din rus. lokal'nâi (după derivatele în -nic). Vezi definitia »

COLINÉRGIC, -Ă adj. Referitor la o acțiune stimulantă, activată sau transmisă cu ajutorul colinei ². [< fr. cholinergique]. Vezi definitia »