Definita cuvantului iepure
IÉPURE, iepuri, s. m. Gen de mamifere din ordinul rozătoarelor, cu urechile lungi, cu doi dinți incisivi suplimentari pe falca superioară, cu picioarele dinapoi mai lungi decât cele dinainte și cu coada foarte scurtă; animal din acest gen, vânat pentru carnea și blana lui. ◊ Expr. Nu știi de unde sare iepurele = nu poți să știi de unde îți vine soluționarea unei probleme. – Lat. lepus, -oris.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iepure
DEMORFOLOGIZÁRE s. f. pierdere a caracterului morfologic al unui cuvânt. (< de1- + morfolog/ic/ + iza) Vezi definitia »
BRAȚÁRE s.f. (Mar.) Operația de orientare a vergilor unui velier într-o anumită direcție; brasaj (3). [< brața, după fr. brassage]. Vezi definitia »
CARTÁRE, cartări, s. f. 1. Acțiunea de a carta și rezultatul ei. 2. Urmărire pe teren și transpunere, prin semne și prin culori convenționale, pe hărți topografice, a răspândirii și a caracterelor diferitelor elemente din natură (roci, formațiuni geologice, ape, soluri, animale etc.) – V. carta. Vezi definitia »
INFESTÁRE s.f. Acțiunea de a infesta și rezultatul ei; (spec.; med.) pătrundere a unor paraziți în organism; infestație. [< infesta]. Vezi definitia »
preclintíre, preclintíri, s.f. (reg.) nebunie. Vezi definitia »