Definita cuvantului ierbărit
IERBĂRÍT s. n. Impozit perceput în Țara Românească, în sec. XVII-XVIII, de la negustorii de vite și de la măcelari; impozit perceput pentru pășunatul vitelor. – Iarbă + suf. -ărit.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ierbărit
TRIDIMÍT s. n. silice naturală polimorfă, constituent al rocilor efuzive recente. (< fr. tridymite, germ. Tridymit) Vezi definitia »
spărgăluít, spărgăluítă, adj. (reg.) care se află în mare dezordine. Vezi definitia »
GROHĂÍT, grohăituri, s. n. Faptul de a grohăi; strigăt caracteristic, gros și sacadat, pe care îl scot porcii; grohăitură. – V. grohai. Vezi definitia »
DELINEÁVIT s. n. termen care însoțește în colțul de jos al unei gravuri numele autorului. (< lat. delineavit, desenat) Vezi definitia »
PRIMOGÉNIT, -Ă adj., s. m. f. (copil) născut primul. (< lat. primogenitus) Vezi definitia »