Definita cuvantului iertăciune
IERTĂCIÚNE, iertăciuni, s. f. (Înv. și pop.) Iertare. ◊ Expr. Să fie cu iertăciune, formulă prin care se cer cuiva scuze pentru un act nepotrivit; nu vă supărați! A-și lua iertăciune = a cere iertare de la rude și de la prieteni pe patul de moarte. ♦ (Rar) Îngăduință, permisiune. – Ierta + suf. -ăciune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu iertăciune
ORGANIZAȚIÚNE s.f. v. organizație. Vezi definitia »
EXOEMISIÚNE s. f. emisiune de electroni de către o suprafață (ne)metalică supusă în prealabil unei acțiuni fizice. (< fr. exoémission) Vezi definitia »
EXEMPȚIÚNE s.f. (Jur.) Privilegiu care dispensează de o obligație, de o datorie etc. [Var. exempție s.f. / < lat. exemptio, fr. exemption]. Vezi definitia »
megatone Vezi definitia »
PROCESIÚNE s. f. ceremonie religioasă la care credincioșii merg în convoi, cântând imnuri și spunând rugăciuni. ◊ (p. ext.) convoi, cortegiu; alai. (< fr. procession, lat. processio) Vezi definitia »