TAHIMETRÍE, tahimetrii, s. f. Metodă de măsurare a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren, cu ajutorul tahimetrului; taheometrie. – Din fr. tachymétrie. Vezi definitia »

LUNÁȚIE s.f. Interval de timp (circa 29 de zile) scurs între două faze identice ale Lunii; lună siderală. [Gen. -iei, var. lunațiune s.f. / < lat. lunatio]. Vezi definitia »

însușíe s.f. (înv.) însușire, însușime, însușietate. Vezi definitia »

ANGIOGRAFÍE s. f. Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine după introducerea unor substanțe radioopace. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiographie. Vezi definitia »

PARONOMASÍE, paronomasii, s. f. (Rar) Paronomază. [Var.: paronomazíe s. f.] – Din lat. paronomasia, fr. paronomasie. Vezi definitia »