EVIRÁȚIE s.f. (Liv.) Evirare. ♦ Impotență precoce; emasculare. [< fr. éviration]. Vezi definitia »

NEFELOMETRÍE s. f. (Chim.) Procedeu de analiză constând în măsurarea concentrației unei emulsii, comparându-i transparența cu un preparat etalon. – Din fr. néphélométrie. Vezi definitia »

ÁRIE², arii, s. f. 1. (Mat.) Măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice). Aria cercului. 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale etc. ♦ Fig. Întindere, suprafață. – Din lat. area (cu sensurile după fr. aire). Vezi definitia »

ARTILÉRIE, artilerii, s. f. Ansamblu de arme de foc (cu accesorii) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanță; unitate militară care mânuiește acest material. – Fr. artillerie (rus. artilleriia). Vezi definitia »

známie (reg.) (-mi-e) s. f., art. známia (-mi-a), g.-d. art. známiei; pl. známii, art. známiile (-mi-i-) Vezi definitia »