Definita cuvantului ieșitură
IEȘITÚRĂ, ieșituri, s. f. Partea ieșită în afară (la o construcție, la o piesă etc.); proeminență, ieșind. – Ieși + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ieșitură
ACIDOLÍZĂ s.f. (Chim.) Operație prin care un acid înlocuiește un alt acid dintr-un ester. [< germ. Azidolise]. Vezi definitia »
FÂȘIITÚRĂ s. f. v. fâșâitură. Vezi definitia »
DÓTĂ s. f. bunurile aduse de o femeie în căsătorie; zestrea unei fete de măritat. (< fr. dot) Vezi definitia »
șevelúră s.f. (înv.) părul de pe capul omului. Vezi definitia »
tălbăcitúră s.f. (rar.) încurcătură, zăpăceală. Vezi definitia »