NARCOTERAPÍE s. f. procedeu terapeutic utilizat în unele boli mintale, prin somn prelungit; somnoterapie. (< fr. narcothérapie) Vezi definitia »

PNEUMOPLEUREZÍE s.f. Boală care afectează deopotrivă plămânii și pleura. [Gen. -iei. / < fr. pneumopleurésie]. Vezi definitia »

ciligáie s.f. (reg.) gălăgie. Vezi definitia »

MELANCOLÍE s.f. 1. Tristețe vagă, nedefinită; deprimare. 2. (Med.) Boală mintală caracterizată prin tristețe morbidă, apatie, delir, halucinații și obsesia sinuciderii. [Gen. -iei, var. melanholie s.f. / < fr. mélancolie, cf. lat., gr. melancholia < gr. melas – negru, chole – fiere]. Vezi definitia »

ULTRAMICROCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază reacțiile chimice dintre cantități de substanță de ordinul milionimii de gram. (< fr. ultramicrochimie) Vezi definitia »