CEZARÍSM s.n. Guvernare dictatorială militară, instituită de Caius Iulius Caesar în vechea Romă. ♦ Guvernământ despotic sprijinit pe armată. [< fr. césarisme]. Vezi definitia »

gnosticísm s.n. Curent filozofico-religios, reprezentând un amestec de dogme creștine, filozofie idealistă greacă și concepții religioase orientale, care proclamă ideea unei cunoașteri mistice. (< fr. gnosticisme) Vezi definitia »

STEREOTROPÍSM s. n. tendință a unui organism, vegetal sau animal, de a intra în contact cu un solid. (< fr. stéréotropisme) Vezi definitia »

EMPIRIOCRITICÍSM s. n. Curent filozofic pozitivist de la sfârșitul sec. XIX, care nega existența obiectivă a lumii materiale și considera lucrurile ca fenomene ale conștiinței, ca simple complexe de senzații; machism. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritițizm. Vezi definitia »

ZOMBIANÍSM s.n. Metodă de dirijare a comportamentului uman, direct sau prin sugestie, de manipulare a opiniei publice prin mijloace mass-media, care transformă omul într-un robot ușor de condus. (din zombi + suf. -/an/ism) Vezi definitia »