PRICÍRE, priciri, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a se prici²; ceartă, sfadă. – V. prici². Vezi definitia »

trosnitoare, trosnitoare adj. (d. femei) 1. cu apetit sexual ieșit din comun. 2. (peior.) nimfomană. Vezi definitia »

DEZANCORÁRE s.f. Acțiunea de a dezancora și rezultatul ei. [< dezancora]. Vezi definitia »

CONDENSÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) condensa. 2. reacție de ~ = reacție la stabilirea unor noi legături între atomi aparținând unor molecule identice sau diferite. (< condensa) Vezi definitia »

PERMUTÁRE, permutări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) permuta (1); transfer, permutație. ♦ (Concr.) Ordin, dispoziție de transferare. 2. (Mat.; Lingv.; mai ales la pl.) Operație prin care se schimbă între ele locurile a două sau a mai multor elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutație. – V. permuta. Vezi definitia »