INTERPÚNCȚIE s. f. punerea semnelor de repaus între cuvinte sau propoziții. (< fr. interponction, lat. interpunctio) Vezi definitia »

pururelnicíe s.f. (înv.) veșnicie, eternitate. Vezi definitia »

STATÚIE, statui, s. f. Sculptură care reprezintă, în trei dimensiuni, imaginea integrală a unor ființe, a unor figuri alegorice etc., expusă de obicei într-un spațiu deschis. ◊ Expr. (Ir. sau prin exagerare) A ridica (cuiva) o statuie = a) a-și arăta recunoștința (față de cineva); b) a aduce (cuiva) laude superlative. [Pr.: -tu-ie. – Var.: (înv.) státuă s. f.] – Din fr. statue. Cf. lat. statua. Vezi definitia »

LEGITIMÁȚIE, legitimații, s. f. Act, document personal eliberat de o autoritate și cu care cineva își dovedește identitatea. – Din fr. légitimation. Vezi definitia »

XEROFTALMÍE s.f. Uscare a conjunctivei și a corneei, provocată de lipsa vitaminei A și de insuficiența secreției lacrimale; xerom. (din fr. xérophtalmie) Vezi definitia »