VERTICÍL, verticile, s. n. Mod de așezare a florilor, a frunzelor sau a ramurilor în formă de cerc, la același nivel, în jurul unei axe. – Din fr. verticille, lat. verticillus. Vezi definitia »

AMORTIZÁBIL, -Ă adj. Care se poate amortiza; amortibil. [Cf. fr. amortissable]. Vezi definitia »

VOLÚBIL, -Ă adj. 1. care vorbește cu ușurință și rapiditate, fluent; locvace; (despre manifestări ale oamenilor) prompt, spontan. 2. (despre plante) care își răsucește tulpina în spirală pe un suport. (< fr. volubile, lat. volubilis) Vezi definitia »

ȚIVÍL, -Ă adj., s.m. și f. v. civil. Vezi definitia »

INOBSERVÁBIL, -Ă, inobservabili, -e, adj. Care nu poate fi observat (decât cu greu); neobservabil. – Din fr. inobservable, lat. inobservabilis. Vezi definitia »