RECITÁNT, -Ă, recitanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Despre voci sau instrumente) Care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale. 2. S. m. Persoană care, într-un oratoriu sau într-o cantată, interpretează recitative. – Din fr. récitant. Vezi definitia »

REGULAMÉNT s.n. Totalitatea măsurilor prescrise pentru a se menține o anumită ordine, o anumită normă; statutul, normele de funcționare internă ale unei instituții, ale unei asociații. ♦ Norme elaborate de o putere executivă, care completează o lege sau reglementează aplicarea ei. [Pl. -te, -turi. / cf. lat. regulamentum, it. regulamento, fr. règlement, rus. reglement]. Vezi definitia »

Curent, suflare, boare, briza Vezi definitia »

REFRIGERÉNT, -Ă adj. (Rar) Care răcește, răcitor. // s.n. Aparat dintr-o instalație de distilare care răcește prin condensare vaporii produși prin fierbere. [Cf. fr. réfrigérant]. Vezi definitia »

AMARÁNT s.m. Plantă erbacee cu inflorescență în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albe. ♦ Colorant roșu-albăstrui. [Cf. fr. amarante, lat. amarantus]. Vezi definitia »