CAPOTÁ vb. intr. 1. (despre autovehicule) a se răsturna, dându-se peste cap; (despre avioane) a se prăbuși, cu botul în pământ. 2. (fig.) a suferi un eșec. (< fr. capoter) Vezi definitia »

RABOTÁ, rabotez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. ◊ Mașină de rabotat = mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operația de rabotare; raboteză. – Din fr. raboter. Vezi definitia »

Substanta care apare des in coltul gurii Reprezinta rezultatul lipicios al dracu Inghitit in sila slobozit din mila Cimenteaza clar o relatie stabila Foarte indicat in tratamentul pentru ten Vindeca rapid complicatiile de orice gen E obtinut in graba prin laba de isterice din vremuri istorice Un conducator de boli venerice Vezi definitia »

REGLEMENTÁ, reglementez, vb. I. Tranz. A supune ceva unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune în ordine, a aranja. – Din fr. réglementer. Vezi definitia »

PROCUSTÁ vb. tr. a lungi sau a scurta, după împrejurări. (< Procust, n. fr.) Vezi definitia »