Definita cuvantului impunere
IMPÚNERE, impuneri, s. f. Acțiunea de a (se) impune și rezultatul ei. ♦ (Fin.) Operație fiscală care constă în stabilirea persoanei, a termenului și a sumei ce urmează să fie plătită statului ca impozit; (concr.) impozit. – V. impune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu impunere
MUIÉRE2, muieri, s. f. Acțiunea de a (se) muia. Vezi definitia »
CONCENTRÁRE, concentrări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) concentra și rezultatul ei. 2. Însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect, a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele. 3. Operație de separare a mineralelor utile de cele sterile, utilizând metoda flotației, gravimetriei, magnetică etc. 4. (Chim.) Operație de mărire a concentrației unui component dintr-un amestec sau dintr-o soluție. 5. (Ec. pol.; în sintagmele) Concentrarea producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari. Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare. 6. (În sintagma) Lagăr de concentrare = loc izolat în care sunt închise anumite persoane pentru activitatea politică considerată indezirabilă sau din motive rasiale. – V. concentra. Vezi definitia »
DEPOETIZÁRE s.f. Acțiunea de a depoetiza și rezultatul ei. [< depoetiza]. Vezi definitia »
NECHEZÁRE, nechezări, s. f. (Rar) Nechezat2. – V. necheza. Vezi definitia »
prinzáre, prinzắri, s.f. (reg.) 1. prindere a peștelui, pescuire. 2. temniță, închisoare. Vezi definitia »