PĂGÂNÍSM s. n. 1. Credință religioasă a păgânilor; p. ext. credință religioasă a antichității greco-romane; epocă anterioară apariției creștinismului; păgânătate, păgânie. 2. P. anal. Atitudine filozofică, religioasă, artistică asemănătoare cu cea care se atribuie antichității greco-romane. – Păgân + suf. -ism. Vezi definitia »

ESPERANTÍSM s. n. mișcare în favoarea promovării limbii esperanto. (< fr. espérantisme) Vezi definitia »

PROVINCIALÍSM s. n. 1. regionalism (2). 2. fel de a se purta și de a gândi propriu unei anumite provincii. 3. atitudine, comportare de provincial. (< fr. provincialisme) Vezi definitia »

FIZIOCRATÍSM s.n. Doctrina fiziocraților; fiziocrație. [< fr. physiocratisme]. Vezi definitia »

STÂNGÍSM s.n. Concepție și practică sectară în mișcarea comunistă și muncitorească, expresie a unui „revoluționarism grăbit”, care nu ține seama de etapa revoluționară și de nivelul conștiinței politice a maselor. [< stâng + -ism, după rus. levizna]. Vezi definitia »