PROFÍL, profiluri, s. n. 1. Contur, aspect al feței cuiva, privit dintr-o parte. ◊ Loc. adv. Din (sau în) profil = dintr-o parte. ♦ Fig. Portret, figură. 2. Înfățișare, aspect, formă. ♦ Caracter predominant al cuiva sau a ceva. ♦ Contur al unui lucru, al unei forme de relief etc. ◊ Profil geologic = reprezentare grafică a structurii geologice a unei porțiuni din scoarța terestră. Profil morfologic = reprezentare grafică în plan vertical, la o anumită scară, a reliefului unei regiuni. 3. Conturul unei secțiuni plane a unui obiect, a unui edificiu, a unui corp geometric. ♦ Conturul aparent al unui obiect, rezultat dintr-o proiecție ortogonală pe un plan. 4. Desen care reprezintă o secțiune verticală făcută într-o construcție sau în sol, pentru a indica distribuția sau structura acestora. ◊ Plan de profil = plan perpendicular pe două plane de proiecție și pe linia de pământ. ♦ Dispozitiv sau ansamblu de piese folosit pentru a indica, într-un plan vertical, limitele până la care trebuie să se întindă o lucrare. 5. Piesă decorativă, în relief, folosită la ornamentarea unei clădiri, la consolidări aparente, la îmbunătățirea acusticii unei săli etc. 6. Obiectivul de bază al producției unei întreprinderi, al activității unei instituții, căruia îi corespunde un anumit mod de organizare. – Din fr. profil. Vezi definitia »

BIDONVÍL s.n. Cartier de locuințe mizere, de barăci construite din deșeuri industriale, din tabla bidoanelor uzate etc., unde locuiește populația săracă. [Pl. -uri. / < fr. bidonville]. Vezi definitia »

VINÍL s.m. Radical organic, nesaturat, obținut prin îndepărtarea unui atom de hidrogen din molecula etilenei. [< germ. Vinyl, fr. vinyle]. Vezi definitia »

SUPERPOZÁBIL adj. (despre două figuri) care se pot suprapune exact. (< fr. superposable) Vezi definitia »

HELIOFÍL, -Ă, heliofili, -e, adj. (Despre plante) Iubitor de lumină, care se îndreaptă către lumină; care crește în regiuni puternic însorite. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliophile. Vezi definitia »